De ce vom avea printre cele mai mari prețuri din UE la energie, după liberalizarea din iulie / Cât de justificate sunt scumpirile

Eliminarea plafoanelor înseamnă dublarea prețurilor la energia electrică, începând cu 1 iulie. Românii vor resimți aceste scumpiri din luna august, când vor veni primele facturi. Președintele ANRE a anunțat că a început o analiză legată de modul în care furnizorii au stabilit prețurile din ofertele valabile începând cu 1 iulie.

Dar ce înseamnă exact aceste creșteri de prețuri comparativ cu ce plătesc consumatorii din alte state europene?

Conform datelor publice actuale, de la 1 iulie, prețurile pentru consumatorii casnici vor depăși media din Uniunea Europeană. Pentru consumatorii non-casnici, adică firme, vor fi printre cele mai mari prețuri din UE.

Cel mai mare preț la energia electrică din UE pentru industrie

Începând cu 1 iulie, consumatorii casnici vor plăti aproximativ 1,5 lei pe kWh, în medie, potrivit ofertelor de pe comparatorul de prețuri al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE). 

Cea mai ieftină ofertă este cea a Hidroelectrica – 1,04 lei/kWh, iar cele mai scumpe ajung la 2 lei / kWh. Mari furnizori, cu mulți consumatori, precum E.ON, PPC și Premier Energy, propun prețuri de circa 1,50 – 1,55 lei / kwh.

Pentru firme, ofertele variază între 1,26 lei / Kwh și 2 lei / Kwh. La fel ca în cazul consumatorilor casnici, ofertele marilor furnizori sunt în jur de 1,5 lei / KWh. De exemplu, PPC vinde cu 1,52 lei / Kwh, E.ON cu 1,5 lei / Kwh, iar Complexul Energetic Oltenia, care produce cea mai scumpă energie, oferă marilor consumatori tot cu 1,5 lei / Kwh.

Acest nivel de 1,5 lei / Kwh (0,3 euro / KWh) este cel mai mare preț din Uniunea Europeană pentru industrie. Un preț mare pentru energia consumată de industrie înseamnă scumpiri în întreaga economie, la orice produs alimentar și nealimentar.

România avea, chiar și cu plafoane, printre cele mai mari prețuri din UE, raportat la puterea de cumpărare

Practic, atât consumatorii casnici, cât și firmele vor plăti, în medie, 0,3 euro / Kwh.

Ultimele date ale Eurostat arată că în a doua jumătate a anului trecut, media UE era de 0.28 euro / Kwh. Cu prețurile plafonate, România se situa sub media UE, fiind a șasea țară cu cea mai ieftină energie. Cea mai scumpă energie era 0,39 euro / Kwh în Germania, iar cea mai ieftină în Ungaria, 0.1 euro / Kwh.

În ceea ce privește firmele, media UE era de 0,19 euro / MWh. În cele mai multe state UE, energia plătită de către industrie este mai ieftină decât cea consumată de către casnici. Cu prețurile plafonate, România era foarte aproape de media UE, situându-se pe locul 11 cu cea mai ieftină energie. Cea mai scumpă energie a fost în Cipru 0.25 euro / Kwh, iar în Suedia a fost cea mai ieftină – 0.08 euro / Kwh.

Însă, un indicator foarte important este Puterea de Cumpărare Standard (purchasing power standard -PPS). Clasamentul se schimbă puternic dacă vom compara prețurile după Puterea de Cumpărare Standard. Din acest punct de vedere, România avea deja, chiar și cu plafoane, printre cele mai mari prețuri din UE –  32,69 PPS/ 100 KWh.

Țările UE sunt grupate pe șase categorii de prețuri la energie electrică, variind de la peste 35 PPS la 100 KWh până la sub 15 PPS per 100 KWh. România se află în a doua categorie, cu 34,35 PPS/ 100 KWh. Prețurile la energie electrică bazate pe PPS au fost cele mai ridicate în Cehia (41), iar cele mai scăzute în Luxemburg (15,4).

Producem scump

Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (A.P.C.E.) a făcut o analiză și a ajuns la concluzia că „producem scump”. 

Potrivit APCE, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din țară, vinde energia de 3-4 ori mai scump decât omologii lor din vestul Canadei, la ieșirea din centrală. „Nici până astăzi nu au putut explica cum pot vinde energia activă cu 0,45 lei/kWh fără taxe, în timp ce, în British Columbia, același preț include deja toate taxele și este livrat până la consumator”.

Nuclearelectrica produce cu un cost mediu de 0,45 lei/KWh, față de 0,34 lei/KWh în Europa de Vest.

Energia produsă din termocentrale pe cărbune este și scumpă, și poluantă. 

„Deși Europa are un cost mediu de 0,37 lei/KWh, în România prețul variază între 0,42 și 0,55 lei/KWh, iar mare parte din costuri nu sunt tehnologice, ci țin de ineficiență, salarii umflate și interese sindicale”, spune asociația.

Conform APCE, înainte de 2020, prețul energiei era de aproximativ 0,50 lei/kWh cu toate  taxele incluse. Ulterior, s-a triplat, fără nicio explicație, constată asociația.

Plafonarea din 2022 încoace a costat statul roman 32 miliarde lei, amintește asociația. Statul mai are de achitat încă 5 miliarde de lei către furnizori.

 APCE mai remarcă faptul că:

• „Premier Energy recunoaște o marjă de profit de 176%. Cumpără energia de la prosumatori cu 0,30 lei/kWh și o vinde cu 0,84 lei/kWh.

• Hidroelectrica cumpără de la prosumatori cu 0,28 lei/kWh și vinde cu 0,45 lei/kWh – nu cunoaștem prețul de producție, fiind „secret comercial”. Poate fi în jur de  0,15 lei/kWh, dar asta depinde de sporurile și bonusurile pentru personalul din conducere și dorința de a încasa dividende a statului român, spune asociația. Profitul undeva la 40%, raportat la media salariului brut din companie de 17.300 de lei pe 2025 șți la numărul de salariați – 3.570, conform datelor publice.

• Engie, în schimb, încearcă să cumpere energia de la prosumatori cu 0,10 lei/kWh și să vândă cu 0,793 lei/kWh – un adaos de aproape 800%”.

Producătorii și furnizorii, profituri mari chiar și în perioada de plafonare

HotNews a analizat profiturile obținute anul trecut, în perioada de plafonare, de câțiva furnizori de energie, dar și producători. Hidroelectrica a obținut un profit de 4 miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 9,6 miliarde de lei. Hidroelectrica este principalul producător de energie electrica, dar începe să fie și un furnizor relevant.

Un alt mare producător este Complexul Energetic Oltenia. În 2024, acesta a obținut un profit de 317 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei. Trebuie menționat că produce energia cu cele mai mari costuri, dar chiar și în condițiile plafonării a reușit să obțină profit substanțial. Până să fie introdusă schema de plafonare, Complexul Energetic Oltenia era pe pierderi uriașe – circa 1,5 miliarde de lei în 2021. După 2022, a intrat pe profit, criza energetică fiind în favoarea acesteia, în urma creșterii uriașe a prețurilor. În 2022, a obținut un profit record de 3,5 miliarde lei.

Nuclearelectrica a avut un profit de 1,7 miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 4,6 miliarde lei.

Engie România a obținut, anul trecut, un profit de 889 milioane lei, la o cifră de afaceri de 8,6 miliarde lei.

E.ON Energie România a obținut un profit de 115 milioane lei, la o cifră de afaceri de 8 miliarde lei.

Cele mai mari profituri au fost obținute în 2022, în plină criză energetică provocată de războiul din Ucraina. Atunci, au existat creșteri de până la 18.346% a cifrei de afaceri și cu 3.298% a profitului. Au câștigat sute de milioane de euro chiar și furnizori care au un singur angajat sau trei.

ANRE a demarat o analiză asupra ofertelor furnizorilor

Europarlamentarul PNL Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, acuză Hidroelectrica că are „profit record, dar vrea să scumpească energia cu peste 60% pentru români″. Virgil Popescu spune că Sebastian Burduja, ministrul Energiei, „are obligația să intervină″.

La rândul său, Adrian Câciu, fost ministru PSD de finanțe, susține că „nu dă faliment nicio companie din energie dacă nu actualizează (dublează, triplează) prețul de la 1 iulie. Mai ales că „prețul de cost nu s-a schimbat”.

Contactat de HotNews, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a afirmat că vor „monitoriza prețurile practicate de furnizori, dar și comportamentul acestora”.

De asemenea, George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a declarat pentru HotNews că instituția pe care o conduce derulează deja o analiză. 

“ANRE derulează deja o analiză în urma căreia vrem să vedem dacă prețul care este ofertat clientului final este fundamentat pe costuri reale. ANRE s-a pregătit deja pentru acest moment, cerând furnizorilor să facă publică componenta de furnizare, care conține și marja lor de profit. O primă formă a acestei analize o vom avea curând”, a spus Niculescu.

Niculescu a declarat și pentru televiziunea B1 că a demarat o analiză asupra prețurilor din oferte.

„Am observat din această analiză că un furnizor are o oferta de aproximativ 1,02 lei pe kWh, iar majoritatea furnizorilor, în funcție de cote de piață, bineînțeles, sunt grupați în jurul valorii de 1,45-1,55 de lei. Vreau să va spun că lucrul acesta m-a determinat să-i rog pe colegii mei din autoritate să demarăm o analiză și să vedem exact modalitatea de formare a prețului, care este media de achiziție a acestor furnizori pentru energie electrică, să compunem prețul din toate tarifele pe care trebuie să le pună și să vedem la ce valoare ajungem, în așa fel încât să determinăm dacă valoarea de 1,45-1,55 este sustenabilă din punct de vedere al achiziției de energie electrică”, a precizat președintele ANRE.