NASA a reușit să salveze din nou sonda Voyager 1 cu un truc considerat imposibil

NASA a reactivat un set de propulsoare de pe sonda Voyager 1, veche de aproape 50 de ani, după ce le declarase nefuncționale în urmă cu peste două decenii, relatează site-ul tech The Register, care salută o reușită inginerească remarcabilă pentru echipa de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) a agenției spațiale americane.

Reușita a fost una esențială pentru menținerea în funcțiune a venerabilei sonde Voyager întrucât conductele de combustibil înfundate amenințau să compromită propulsoarele de rezervă aflate în prezent în uz – lucruri de care trebuie să te ocupi când nava ta spațială funcționează cu peste 4 decenii mai târziu de planul misiunii originale.

Sonda Voyager 1 a fost lansată în 1977.

Propulsoarele principale de rotire au încetat să mai funcționeze în 2004, după ce două rezistențe interne de încălzire și-au pierdut alimentarea cu energie. Inginerii Voyager au crezut mult timp că aceste propulsoare erau defecte iremediabil. Însă acum și cele de rezervă au fost în pericol din cauza depunerilor din conductele lor de combustibil, care ar putea duce la o defecțiune chiar din toamna aceasta.

Ce soluție au găsit inginerii NASA pentru sonda Voyager 1

Fără propulsoare de rotire, Voyager 1 și-ar pierde capacitatea de a se orienta corect și, în cele din urmă, ar ieși din raza de comunicare. Și mai grav, singura antenă de pe Pământ suficient de puternică pentru a trimite comenzi către sondele Voyager – antena DSS-43, cu un diametru de 70 de metri, aflată în Australia – este în prezent oprită pentru modernizare până în februarie anul viitor, cu doar două ferestre scurte de funcționare în august și decembrie.

Deși alte antene de pe glob pot în continuare să recepționeze date de la sondele Voyager, acele ferestre sunt singurele momente în care pot fi transmise comenzi către navele spațiale Voyager 1 și 2, care rămân cele mai îndepărtate obiecte de Pământ create vreodată de om.

Cu un termen-limită clar stabilit, echipa Voyager avea puține opțiuni. Așa că a recurs la propulsoarele principale de rotire, cele care cedaseră în 2004 – cu un mare „dacă” în minte.

Dacă acele rezistențe de încălzire nu erau chiar distruse, și dacă un comutator de alimentare fusese dezactivat de o perturbare electrică, atunci reactivarea acelui comutator ar fi putut readuce propulsoarele la viață și păstra controlul asupra navei spațiale în cazul în care sistemul de rezervă ar fi cedat.

Ideea a fost să se restabilească alimentarea cu energie a rezistențelor propulsoarelor principale, apoi ca Voyager 1 să fie lăsată se îndepărteze suficient de mult de steaua de ghidare, astfel încât sistemul său intern să declanșeze automat propulsoarele pentru corectarea traiectoriei.

Dacă rezistențele ar fi fost tot nefuncționale în momentul în care propulsoarele inactive s-ar fi declanșat din cauza derivei de orientare, „ar fi putut provoca o mică explozie”, a precizat JPL. Și, cum semnalul radio are nevoie de peste 23 de ore pentru a ajunge de la Voyager pe Pământ, echipa nu ar fi știut rezultatul timp de o zi întreagă.

Salvare „miraculoasă” a sondei Voyager 1

Din fericire, când a sosit semnalul de răspuns, echipa care se ocupă de Voyager a observat semne că rezistențele de încălzire ale propulsoarelor erau din nou funcționale și că efortul a avut succes.

„Aceste propulsoare erau considerate moarte. Și a fost o concluzie justificată”, a declarat Todd Barber, liderul echipei de propulsie a misiunii Voyager, în raportul JPL. „Doar că unul dintre inginerii noștri a avut această intuiție că poate cauza era alta și ar putea fi remediată. A fost încă o salvare miraculoasă pentru Voyager”, a adăugat el.

JPL a anunțat miercuri că manevra, finalizată în martie, a repornit propulsoarele principale de rotire ale lui Voyager 1, care sunt folosite pentru a menține sonda aliniată cu o stea de ghidare.

Această stea ajută la menținerea antenei de mare putere îndreptate spre Pământ – aflat acum la peste 25 de miliarde de kilometri distanță, mult dincolo de raza oricărui telescop.