Scandal uriaș în Marea Britanie într-un sector în care lucrează mii de români. Guvernul, acuzat că „încearcă să ascundă sub preș problema”

Experții în drepturile muncitorilor afirmă că în Marea Britanie există zeci de mii de victime ale unui scandal național în devenire, pe care îl descriu drept o „trădare șocantă” din partea guvernului de la Londra, relatează agenția Reuters și The Economic Times.

În 2022, Marea Britanie a lansat o inițiativă menită să încurajeze lucrători din străinătate să acopere lipsurile majore de personal din sectorul său de îngrijire aflat în dificultate, ca urmare a pandemiei de COVID și a Brexit.

Mai exact, îngrijitorii, inclusiv cei la domiciliu, au fost adăugați în februarie 2022 pe Lista Ocupațiilor Deficitare din Marea Britanie, ceea ce a însemnat că aceste locuri de muncă au devenit eligibile pentru „sponsorizare” în cadrul rutei pentru lucrători calificați din străinătate.

Procesul de „sponsorizare” se referă la procedura legală prin care un angajator din Marea Britanie (în acest caz, un furnizor de servicii de îngrijire) solicită și obține permisiunea de a angaja un lucrător din afara țării, în baza unei vize de tip „Skilled Worker”, pentru lucrători calificați. Sponsorul (angajatorul, în esență) trebuie să obțină o licență de la Home Office (ministerul de interne britanic). Odată ce are această licență, poate emite un „Certificat de Sponsorizare” (CoS) – un document oficial necesar pentru ca lucrătorul străin să poată aplica pentru viză.

Angajatorul trebuie să demonstreze că: poziția este reală și necesară; salariul și condițiile respectă standardele cerute; nu există suficienți muncitori locali disponibili pentru acel rol.

„Ar trebui recunoscută ca o criză națională”

Însă agenția Reuters scrie acum că numărul rapoartelor privind exploatarea muncitorilor ajunși în Marea Britanie pe această rută a fost uriaș. Operatori neautorizați au perceput taxe ilegale de recrutare și au promis locuri de muncă mai multor persoane decât puteau angaja propriu-zis. Într-o tentativă de a opri aceste abuzuri, guvernul britanic a revocat dreptul a sute de companii de a mai angaja muncitori migranți.

Astfel, numeroși îngrijitori, care fuseseră deja recrutați de aceste firme, se află acum într-o stare de incertitudine și riscă expulzarea dacă nu-și găsesc un nou sponsor.

Organizația caritabilă Work Rights Centre spune că a fost copleșită în acest an de apeluri disperate ale muncitorilor migranți, mulți dintre ei ajunși în pragul ruinării.

„Aceasta ar trebui recunoscută ca o criză națională. Este o trădare șocantă a muncitorilor migranți care au venit aici cu bună credință să muncească, răspunzând apelului Marii Britanii”, a declarat pentru Reuters Dora-Olivia Vicol, directoarea Work Rights Centre.

Ea spune că oamenii au de primit „sume uriașe” și cere sancțiuni mai dure pentru angajatorii care încalcă legea, pentru a finanța un program de compensații. Reuters estimează că muncitorii migranți afectați ar avea de recuperat, în total, sute de milioane de lire sterline.

Aproape 20.000 de români lucrau ca îngrijitori în Anglia anul trecut, potrivit raportului unui ONG

Numărul românilor care muncesc ca îngrijitori în Marea Britanie este dificil de stabilit cu exactitate fiindcă nu toate datele sunt centralizate. Însă un raport al organizației neguvernamentale britanice Skills for Care pentru anul 2024 estima că, în perioada 2021/2022, în jur de 100.000 de cetățeni din țări membre ale UE lucrau ca îngrijitori în regiunea Angliei. Alți 140.000 erau din țări din afara blocului comunitar.

„Înainte ca lucrătorii din domeniul îngrijirii să fie adăugați pe Lista Ocupațiilor Deficitare, primele trei naționalități ale persoanelor non-britanice care lucrau în sectorul îngrijirii adulților erau româna, poloneza și nigeriana”, mai arată sursa citată, cu referire la ponderea numărului total de muncitori.

Raportul estimează că, după intrarea în vigoare a modificării din 2022, numărul total al îngrijitorilor străini din Anglia a ajuns la aproape 400.000. A crescut puternic numărul îngrijitorilor veniți din Nigeria (22% din total), Zimbabwe (8%) și India (7%). Ca pondere, românii au ajuns pe locul 4, cu 5% din total.

Trebuie subliniat însă că raportul estimează cifrele doar pentru Anglia, nu și pentru celelalte regiuni din Marea Britanie. Raportul a fost întocmit cu datele disponibile până în luna martie a anului trecut.

Taxe ilegale percepute muncitorilor care imigrează în Marea Britanie

Reuters scrie acum că, fără acces la sprijin financiar sau despăgubiri, majoritatea îngrijitorilor care au căzut victime schemelor ilegale organizate cu precădere după 2022 au ajuns fără adăpost. Unii dorm sub cerul liber, în timp ce alții depind de prieteni. Reuters dă exemplul Zolei, o femeie în vârstă de 45 de ani, care a cerut să îi fie protejată identitatea de teama repercusiunilor. Mamă a trei copii, ea a emigrat din Zimbabwe în Marea Britanie crezând că va primi un loc de muncă bine plătit.

„Aceasta ne-a schimbat viețile. Guvernul trebuie tras la răspundere. Am venit aici pe căi legale… și acum sunt tratată ca și cum aș fi intrat ilegal”, afirmă femeia care în țara sa natală lucra ca agent de vânzări.

Zola, care a ajuns în Marea Britanie în iulie 2023, spune că a plătit 5.000 de lire sterline unei companii din orașul Leeds pentru a-i sponsoriza șederea, neștiind că astfel de taxe sunt ilegale. Alți îngrijitori au spus că au plătit chiar 10.000 de lire sau mai mult.

Contractul ei promitea un salariu anual de 20.480 de lire, dar spune că i s-au oferit foarte puține ture, fiind astfel nevoită să se împrumute pentru a supraviețui.

Zola crede că fostul ei angajator angajase aproximativ 100 de îngrijitori. Dacă cineva se plângea, era amenințat că va fi trimis înapoi acasă, spune ea.

În martie, guvernul britanic a dezvăluit că peste 470 de companii și-au pierdut licența de sponsorizare din 2022 încoace, afectând aproximativ 40.000 de lucrători migranți.

„Încearcă să ascundă problema sub preș”

În luna mai a anului trecut, guvernul britanic a înființat un program de căutare a locurilor de muncă pentru lucrătorii „strămutați” și încurajează firmele din domeniul îngrijirii să îi angajeze. Dar cercetările Work Rights Centre arată că doar 3,4% dintre cei care au fost direcționați către program au reușit să obțină un loc de muncă. Vicol spune că răspunsul guvernului este „profund inadecvat”.

„Cred că încearcă să ascundă problema sub preș. În cele din urmă, toți acești oameni sunt victime ale unei fraude. Dacă vorbeam despre mii de oameni care și-au rezervat o croazieră care nu a mai avut loc, toți ar fi cerut la unison un program de despăgubiri”, a declarat ea.

Un purtător de cuvânt al guvernului a spus că schema de găsire a locurilor de muncă sprijină mii de îngrijitori, dar nu a răspuns întrebărilor legate de compensații.

Zola spune că nu a avut succes în găsirea unui loc de muncă prin această inițiativă sau prin alte mijloace. Ea afirmă că firmele care oferă îngrijire la domiciliu cer adesea permis de conducere, lucru pe care mulți îngrijitori nu îl au. Alte obstacole întâmpinate includ dificultatea de a furniza referințe și costurile relocării într-o altă zonă.

„Exploatare a muncii sponsorizată de stat”

Vicol susține că guvernul britanic a deschis poarta exploatării printr-un sistem care leagă lucrătorii de sponsorii lor prin intermediul vizelor. De asemenea, a permis firmelor de îngrijire – inclusiv unor firme mici recent înființate – să recruteze un număr mare de îngrijitori fără a verifica dacă pot oferi locuri de muncă suficiente pentru aceștia.

Lucrătorii din îngrijire care își pierd locul de muncă au la dispoziție 60 de zile pentru a-și găsi un nou sponsor, altfel viza le expiră.

Sindicatele și activiștii pentru drepturile muncitorilor cer un nou sistem care să le permită lucrătorilor să-și schimbe angajatorul în cadrul sectorului de îngrijire fără a-și periclita viza, precum și extinderea perioadei de grație de 60 de zile.

Luna trecută, guvernul a anunțat că va opri recrutarea de îngrijitori din străinătate. Contestatarii spun că măsura este o reacție pripită la creșterea popularității partidului anti-imigrație Reform UK.

Jane Townson, directoarea Homecare Association, care reprezintă furnizorii de servicii de îngrijire la domiciliu, acuză că decizia este lipsită de viziune, întrucât există în continuare peste 130.000 de posturi vacante.

Ea a spus că lipsa finanțării este o problemă majoră.

Majoritatea serviciilor de îngrijire la domiciliu sunt contractate de consiliile locale sau de serviciul public de sănătate al Marii Britanii (NHS), dar Townson afirmă că multe autorități publice nu plătesc suficient pentru ca furnizorii să-și acopere măcar costurile cu salariile la nivelul salariului minim.

Furnizorii sunt forțați să concureze pentru contracte care sunt acordate celui mai mic ofertant, eliminând astfel angajatorii corecți. Însă directoarea Homecare Association afirmă că autoritățile locale reduc prețurile din cauza finanțării inadecvate de la guvern.

„Ceea ce avem este o exploatare a muncii sponsorizată de stat. Este un scandal public”, a adăugat ea.

Purtătorul de cuvânt al guvernului britanic a declarat că finanțarea pentru sectorul îngrijirii sociale a fost majorată în acest an și că va fi introdus un acord privind salariul echitabil pentru personalul din îngrijire, în cadrul unui pachet mai larg de reforme.

Însă Townson subliniază că acel acord salarial este departe de a deveni realitate și nu va funcționa fără o majorare substanțială de fonduri.